O descoperire accidentală în Alpi: o lume pierdută din Permian
În timp ce explora Alpii italieni, o femeie a făcut o descoperire uimitoare care a dezvăluit fragmente ale unui ecosistem vechi de 280 de milioane de ani. Urmele lăsate de reptile preistorice, plante fosilizate și chiar amprente de picături de ploaie oferă o privire rară asupra unei lumi care a existat cu mult înaintea dinozaurilor.
Cum a fost făcută descoperirea
În 2023, Claudia Steffensen explora Parcul Munților Orobie Valtellina din Lombardia alături de soțul ei. Într-un moment aparent obișnuit, un detaliu i-a atras atenția. „Când am privit mai atent, am realizat că acele modele ciudate de pe piatră erau, de fapt, urme de pași,” a povestit Claudia.
Această descoperire, numită ulterior de cercetători „piatra zero,” a dus la o serie de analize care au dezvăluit existența unui ecosistem complex din perioada Permiană.
Ce este perioada Permiană?
Perioada Permiană, cuprinsă între 299 și 252 de milioane de ani în urmă, a fost marcată de un climat în continuă încălzire. Aceasta s-a încheiat cu unul dintre cele mai devastatoare evenimente de extincție din istoria Pământului, cunoscut sub numele de „Marea Moarte,” care a șters 90% din speciile de pe planetă.
Urmele găsite includ fosile de reptile, amfibieni, insecte și alte nevertebrate, aliniate sub forma unor „trasee.” De asemenea, cercetătorii au descoperit semințe, frunze, tulpini fosilizate și urme de valuri care au spălat malurile unui lac preistoric.
O conservare remarcabilă datorită apei
Dr. Ausonio Ronchi, paleontolog la Universitatea din Pavia, explică faptul că aceste urme s-au păstrat atât de bine datorită condițiilor ideale din trecut. „Urmele au fost imprimate în nisip și mâl saturate cu apă, la marginea râurilor și lacurilor. Odată ce soarele verii usca suprafața, acestea se întăreau, iar straturile de argilă care veneau ulterior le protejau,” a declarat Ronchi.
Această protecție naturală a permis păstrarea unor detalii incredibile, precum urmele ghearelor sau tiparele de pe abdomenul animalelor. Fosilele indică existența a cel puțin cinci specii diferite, unele având dimensiuni similare cu cele ale dragonilor de Komodo de astăzi, adică între 2 și 3 metri lungime.
O fereastră spre trecut și un avertisment pentru viitor
„În acea perioadă, dinozaurii nu existau încă, dar animalele responsabile pentru cele mai mari urme descoperite erau de dimensiuni considerabile,” a explicat Dr. Cristiano Dal Sasso, paleontolog la Muzeul de Istorie Naturală din Milano.
Pe lângă valoarea istorică, această descoperire oferă și lecții importante despre schimbările climatice din prezent. Cercetătorii au subliniat că procesul de încălzire globală observat în perioada Permiană este similar cu cel pe care îl trăim astăzi. „Aceste fosile sunt o mărturie a unui trecut îndepărtat, dar și un avertisment despre ce riscuri aduce încălzirea globală acum,” au concluzionat aceștia.
Concluzie
Descoperirea făcută de Claudia Steffensen evidențiază cât de multe povești ne poate spune natura dacă suntem atenți la detalii. În timp ce urmele din Permian dezvăluie informații fascinante despre trecutul Pământului, ele servesc și ca un memento al impactului pe care clima îl are asupra ecosistemelor. Acest ecosistem preistoric este o punte între trecutul îndepărtat și provocările cu care ne confruntăm astăzi.
Despre Claudia Steffensen
Claudia Steffensen este o pasionată de drumeții care locuiește în Italia. Descoperirea făcută de ea în Alpi a atras atenția comunității științifice internaționale și a condus la o serie de cercetări despre viața preistorică din perioada Permiană.
Fact-check
- Perioada Permiană a avut loc între 299 și 252 de milioane de ani în urmă. ✅
- Evenimentul „Marea Moarte” a șters 90% dintre speciile de pe Pământ. ✅
- Fosilele descoperite în Alpi sunt localizate la altitudini de până la 3.000 de metri. ✅
Scrie un comentariu